Deschiderea examenului de disertație către industrie

 Emoții mari și bucurie de toate părțile la sustinerea dizertație Masterului de Scenaristică – 2023!

 În premieră absolută in istoria sectiei noastre, catedra de Scenaristică a UNATC reprezentată de prof. univ. dr. Lucian Georgescu (profesor coordonator Master Scenaristica) și asist. Emil Vasilache, a deschis examenul de dizertație către industrie. Cei cinci absolvenți din promoția 2023 au avut astfel ocazia să-și prezinte proiectele de lungmetraj de master în fața unor producători importanți ai cinemaului românesc.

 Suntem onorați că i-am avut alături de noi pe Laura Baron, Marian Crișan, Alina David (Castel Film), Oana Giurgiu (Libra Film), Cătălin Mitulescu(Strada Film), Paul Negoescu, Anca Puiu(Mandragora) și Tudor Reu (Mobra Film).

 Producătorii au avut ocazia să intre în dialog cu studenții și să evalueze potențialul poveștilor lor si s-au aratat foarte interesati de posibilitatea dezvoltarii proiectelor. Cei cinci absolvenți au impresionat prin sinceritatea cu care au prezentat proiectele, prin particularitatea poveștilor lor și mai ales prin asumarea cu care și-au explorat preocupările tematice. Felicitări Bogdan Drumea, Mihai Găinușă, Irina Huțu, Adrian Ionescu și Andrei Șianțiu!

 Avem încredere că feedback-ul primit va contribui la dezvoltarea pe mai departe a absolvenților noștri și la pregătirea pentru o carieră în domeniu. Le urăm mult succes!

Patterns of Miscommunication in Contemporary East-Central European Cinema

International Conference | Bucharest, September 28th-29th, 2023

East-Central Europe is as much a geographical area as it is a political idea: its spatial coordinates have shifted extensively in alignment with the logistics of the different ideologies which, over time, have placed the delineation of the region at the core of their program. According to Joachim von Puttkamer (2015), “[w]ith its primary interest in the productive and destructive dimensions of cultural entanglements in imperial and post-imperial contexts, a historiography of East Central Europe has emerged which goes beyond political biases and has a cultural studies orientation”.

We believe that a communication studies-informed methodology should complement this approach, in order to decipher the implicit lingua franca that has developed from the “forced ‘togetherness’” (Iordanova 2013) of these otherwise fragmented ethno-cultural milieus, achieved either through external coercion or through the necessity of small states to shape proximity alliances. A lingua franca which is, quite paradoxically, preponderantly non- linguistic and exists despite the fiercely maintained lingual diversity of the region. Assuredly, the complicated pacification process of the area, especially since the shattering of the Soviet Bloc, requires concepts that broaden the spectrum between the monolithic extremes of communication and non-communication, mainly those of incommunication (frustration over the perceived failure to communicate or the mistaken belief of having been understood), miscommunication (failure to communicate ideas or intentions successfully) and acommunication (hierarchised communication that disregards the other’s intellectual and identitarian autonomy), as defined by Wolton (2013) or Dacheux (2015).

Much of East-Central European cinema after 1989 seems to thematize the issue of communicational barriers. Failed communication in these films may stem from main characters’ different perspectives over the meaning and the practical implications of the same word (as in Politist, adjective, Corneliu Porumboiu, 2009), or, on a larger scale, from interpersonal misunderstanding that only serves as a mirror for past trauma (as in Jasmila
Žbanić’s Grbavica, 2006) or for intercultural conflict (as in Valeska Grisebach’s Western, 2017). It can also be based on the cacophonous discussions of a group of so-called revolutionaries trying to decide whether, in 1989, the Revolution actually took place in their small town (as in 12:08 East of Bucharest, by Corneliu Porumboiu, 2006), or on propaganda- induced hatred between sharers of a same culture and of a same language, that even a life-or- death situation cannot defuse (No Man’s Land, Danis Tanović, 2001). It can develop in (quasi)total silence, as in Belà Tarr’s The Turin Horse (2011) or emerge in the interstices of profuse conversation, as witnessed in Cristi Puiu’s Sieranevada (2016). It can flow through sign or whistled language (Myroslav Slaboshpytskiy’s The Tribe, 2014, and Porumboiu’s La Gomera, 2019, respectively), as well as through the postmodern collage of slogans and quotes that constitute the characters’ speeches in Radu Jude’s Scarred Hearts (2016).

The above-mentioned situations are but mere examples of a rich repertoire of miscommunication in East-Central European Cinema; but what lies behind them? If we posit, with Casetti (2004), that films are sites of production and circulation of discourses, which can be interpreted as symbolic constructions referring to a cluster of meanings conveyed by a specific society at a moment of its existence, then what are the meanings transmitted by this cinematic reflection on communication blockage? What are the main cinematic discourses developed around miscommunication issues? To what extent do they create a common imaginary for this part of Europe? In other words, given issues such as the failure to achieve full integration into the Western world, ghettoization of ethnic minorities, inequalities due to insufficient social protection measures, mistrust arising from civilizational or economical differences within and across East-Central European states, or gender inequality, to what extent do they constitute a common frame for this part of Europe, overcoming what Laqueur (2011) described as the lack of cultural solidarity between the continent’s regions, possibly in order to form no less than a “community of conflict”?

We would like to invite scholars from the fields of film, media and communication studies, but also of linguistics, literary studies, political studies, anthropology, etc., to a joint reflection on East-Central European contemporary cinema. More precisely, we want to explore issues related, but not restricted, to:

● communicational barriers
● typologies of abortive communication
● (audio)visual representations of communication failures
● impact of collective and/or individual trauma on communication
● (in/a/non)communicating across spaces and borders
● gender, ethnic or racial discrimination as undercurrents of communication failure
● interspecies non-communication as reinforcement of the anthropocentric paradigm
● political dimensions of the refusal to communicate
● national waves and alternative modes of cinematic expression ● creative solidarity networks across East-Central Europe

The conference will take place on the 28th and 29th of September, 2023 at the National University of Political Studies and Public Administration (SNSPA) in Bucharest (30A Expozitiei Blvd.).
A special online panel might be organized for presenters who cannot physically attend the conference.

Authors wishing to contribute to the conference program are kindly invited to submit an abstract of maximum 300 words and a short bio note at the following address: They should also clearly specify whether they intend to participate in-person or online.
Conference proceedings will be published.

Important dates
Abstracts and bio note submission: June 30th, 2023
Decision date: July 31st, 2023

Keynote speakers
Dina Iordanova, Emeritus Professor, Department of Film Studies, University of St Andrews, Scotland
Anikó Imre, Professor of Cinematic Arts, University of Southern California, USA

Scientific committee
Andrei Gorzo, UNATC, Romania
Ewa Mazierska, University of Central Lancashire, United Kingdom
Eva Näripea, Film Archive of the National Archives of Estonia, Estonia
Eszter Polonyi, University of Nova Gorica, Slovenia
Andrea Virginás, Sapientia University, Romania
Gábor Gergely, Lincoln School of Film, Media and Journalism, United Kingdom
Dominique Wolton, CNRS, Paris, France

Organizing committee
Liri Chapelan, UNATC, Romania
Denisa-Adriana Oprea, SNSPA, Romania

Conference fee
50 euros (free of charge for (doctoral) students)
In exceptional cases, accommodation might be offered upon request.

Irina Huțu, studentă la Masteratul de Scenaristică, finalistă la Write a Screenplay for…

Irina Hutu, (studentă la Master Scenaristică, anul II) e printre finaliștii concursului WRITE A SCREENPLAY FOR… cu proiectul de mini-serie TV „Dincolo de linia albastră”!

Alex Țibu, absolvent al secției de Scenaristică : Filmologie – UNATC se află de asemenea printre finaliști, cu proiectul de mini-serie TV „Trafic”, scris împreună cu Șerban Racovițeanu. Finaliștii concursului vor beneficia de o perioadă de lucru activ, individual și în grup, cu scenariști și consultanții pentru dezvoltarea proiectelor care îi vor ghida să dezvolte un scenariu complet. Ulterior PRO TV și Asociația Cinemascop vor alege proiectele câștigătoare și proiectele ce vor fi considerate pentru intrarea în circuitul de producție TV.

Felicitări tuturor finaliștilor! Mult succes mai departe!

Alexandru Maftei la Smart Diaspora 2023

În perioada 10-13 aprilie, regizorul Alexandru Maftei, membru al Departamentului Scenaristică-Filmologie, a participat ca speaker în cadrul workshop-ului Diaspora, migrație, mobilitate în cercetarea umanistă și în științele sociale din cadrul conferinței Smart diaspora – diaspora în învățământ superior, știință, inovare și antreprenoriat. Diaspora și prietenii ei”.

Ca bursier al programului „Spiru Haret” al Colegiului Noua Europă, acesta a prezentat cercetarea intitulată Intimate stories of migration and other important departures – a research using tools of narrative analysis (Povești intime despre migrație și alte plecări importante – o cercetare folosind mijloace de analiză narativă.

Conferința ”Smart diaspora – diaspora în învățământ superior, știință, inovare și antreprenoriat. Diaspora și prietenii ei”  și-a propus să creeze un spațiu al dialogului și al colaborării între cercetătorii români, indiferent de locul unde trăiesc și lucrează, continuând seria întâlnirilor comunității științifice românești din țară și străinătate începută în anul 2008. Ediția din 2023 a fost organizată la Timișoara, sub Înaltul Patronaj al Preşedintelui României și egida Guvernului României, Ministerului Educației și Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării, de Alianța Timișoara Universitară (ATU), UEFISCDI în parteneriat cu Academia Română.

La conferință au participat persoane marcante din comunitatea academică și științifică recunoscute pe plan internațional, precum și reprezentanți ai autorităților publice și mediului de business românesc.

În cadrul sesiunilor în plen și a workshop-urilor exploratorii, participanții au avut oportunitatea de a dezbate teme de interes care vizează știința la frontiera cunoașterii; provocarea digitalului; sustenabilitatea, securitatea și reziliența pentru cetățeni și comunități; știința cu toți și pentru toți în societate și pentru societate; antreprenoriat (social, tehnologic, cultural); sectorul neguvernamental – provocări de cercetare.