Licență

Scenaristică (anul I): Creative Writing

Nu există o sintagmă sinonimă potrivită în limba română, de aceea o preferăm pe cea deja consacrată. În primul lor an de licență studenții noștri își dezvoltă abilitățile de creative writing: citesc și scriu mult. Ei învață să cunoască prin scris: situații, locuri, personaje, descrieri, dialoguri – rudimente ale povestirii, pe care nu o denumim în primul an “cinematografică”. De aceea evităm folosirea oricărui jargon specific cinemaului și scenaristicii. Cursanții învață că ce contează este povestea – fondul, nu forma – și că scenaristica nu este altceva decât o operațiune tehnică narativă, de formatare pentru industria audiovizuală a unei povești. În primul an de studiu studenții scriu povești scurte.   

Cursul este, așadar, unul eminamente practic în primul an, un atelier de scriere cu exerciții în clasă și pentru acasă, sub îndrumarea atentă, tutorială, a profesorilor de an. Disciplina contează foarte mult, fiind anul în care studenții trebuie să cunoască rigorile meseriei: seriozitate, lucru susținut, respectarea formatului cerut, respectarea termenelor de predare. Principiul general utilizat în fixarea termenului de predare a lucrării săptămânale citează titlul unui film celebru: “Duminică la ora 6” (dimineața).  

Pe lângă lucrul practic intensiv, în anul I studenții vor citi proză scurtă, confesiuni, memorialistică, jurnale și interviuri, toate aceste lecturi având rolul de a dezvolta scriitori de povești scurte.


De asemenea, în anul I studenții se vor familiariza cu istoria scenaristicii, vor discuta despre școli și metode moderne de predare a scenaristicii și despre situarea scenariului în procesul de producție al unui film.

La finalul primului an de studiu al scenaristicii, studenții își vor dezvolta abilități precum:

  • capacitatea de a scrie proză scurtă, originală
  • capacitatea de a schița realist un personaj
  • utilizarea descrierilor vizuale pertinente
  • dezvoltarea unor dialoguri credibile
  • explorarea unor situații diverse
  • stăpânirea personajelor plasate într-un context narativ
  • evitarea clișeelor
  • răsturnarea punctului de vedere
  • capacitatea de a trece de la abstract/conceptual la concret
  • capacitatea de receptare a părerilor emise de profesori și colegi cu privire la textele lor
  • capacitatea de a oferi păreri argumentate și pertinente cu privire la textele colegilor

Portofoliu de an: minim 3 texte de dimensiuni medii (5 pagini) / semestru, în afara tuturor celorlalte texte care rezultă din exercițiile săptămânale.

Scenaristică (anul II): Scurtmetraj

În acest an se face trecerea de la libertatea poveștii personale la limitările aduse de formatul impus. Studenții, îndrumați de profesori, trebuie să găsească răspunsul la o întrebare dificilă: care este definiția scurtmetrajului? Astfel, pe parcursul anului studenții îmbină teoria cu practica în încercarea de a defini specificitatea scenariului de scurtmetraj.

În anul II studenții se familiarizează cu elementele de bază ale narațiunii filmice (construcția de personaj, protagonist, antagonist, conflict, etc.), cu modalități de construcție a unei premise, cu etapele industriale ale procesului de dezvoltare (synopsis, treatment, outline, draft) sau cu noțiunea de temă (și posibilități de expansiune a temei). De asemenea, analizează specii și dihotomii ale genului scurt și specificitatea structurii scenariului de scurtmetraj. Tot în anul II, studenții vor deprinde elementele de bază de naratologie (elementele și straturile textului narativ, discursul narativ și mediile narative).

Rigoarea dobândită în anul I este continuată în acest an. Astfel, „duminică la ora 6” studenții trebuie să predea textele săptămânale, fiind îndrumați de profesorii de an în dezvoltarea scenariilor de scurtmetraj.

În anul II, semestru II, propunem un exercițiu practic: realizarea unui scurtmetraj, pornind de la o temă impusă, care limitează spațiul, timpul și mijloacele de producție. Astfel, ne propunem ca scenariștii să înțeleagă limitările regizorului și să își limiteze scrisul exuberant, transformându-l într-unul vizual, simplu și eficient.

La finalul anului II de studiu, studenții își dezvoltă abilități precum:

  • Analiza și însușirea elementelor structurii narative filmice scurte.
  • Înțelegerea și aplicarea dihotomiei scurtmetraj-lungmetraj.
  • Capacitatea de a genera o temă, de a o perfecționa și de a o prezenta sub forma unui text care respectă cerințele industriei.
  • Capacitatea de a parcurge etapele de dezvoltare a unui scurtmetraj: dezvoltarea temei într-un sinopsis, scrierea treatment-ului și draft-ului final de scenariu.
  • Capacitatea deconstrucției unui scenariu, prin oferirea de feedback constant colegilor.
  • Capacitatea de scriere și rescriere, capacitatea de a recepta feedback și de a îmbunătăți constant draft-urile inițiale.

Portofoliu de an: sinopsis, treatment și draft final pentru minim două scenarii de scurtmetraj/semestru; portofoliu de exerciții de creative writing care continuă și în acest an, susținând înțelegerea scrierii scenariului de scurtmetraj; o lucrare de seminar (5-10 pag.) centrată pe definirea scenariului și filmului de scurtmetraj.

Scenaristică (anul III): Lungmetraj

Anul III este dedicat scrierii unui scenariu de lungmetraj, trecând prin toate etapele de dezvoltare: log line, un paragraf, synopsis (dramatic și tematic), exposé, fișă de personaje, treatment, outline, step outline, draft, plan de rescriere, second draft, fine-tuning.

Cursul face o panoramă a metodelor și școlilor de scenaristică din lume, cu opriri monografice ample pe cele mai importante, și aplică aceste învățături și tehnici în seminariile de curs și lucrări practice. Studenții vor fi expuși la definiții și puncte de vedere diferite (scaletta vs. outline, început vectorial vs. canon american etc.), temă și subiect, motiv, semnificație artistică, temele autorului vs. tema spectatorului, a criticului, metode și paradigme, prezentare (pitch) și vânzare. Elemente teoretice fundamentale sunt prezentate în paralel, structura de 3 acte vs. 5 acte vs. 5 ritmeme vs. anti-structure, no structure, etc.

Seminariile sunt axate pe tipologii, a secvenței, a suspansului, a deznodământului, a dialogului, a subplot-ului, genurilor cinematografice (social, politic, western, film noir, polițist, SF, horror, road movie, dramedy, musical, low și no-budget).

La finalul anului III de studiu, studenții își dezvoltă abilități precum:

  • Buna cunoaștere a teoriilor narative fundamentale și însușirea diverselor metode de scriere a scenariului de lungmetraj;
  • Capacitatea de a trece de la scrierea de scenariu de scurtmetraj la scenariul de lungmetraj de ficțiune și non-ficțiune;
  • Identificarea eficientă / clară a rolurilor şi responsabilităţilor într-o echipă de filmare şi aplicarea celor învățate în UNATC în procedurile industriei;
  • Maturitate în definirea temei; alegerea subiectului, stilului și genului de film – pentru proiectul de licență lungmetraj, capacitatea de a genera un subiect valabil ca problematică, cu valori profund umane, de a se perfecționa de la un draft la altul conform standardelor internaționale din industria filmului;
  • Conceperea, redactarea și formatarea cu ajutorul software-ului adecvat (însușirea formatelor standard Final Draft, Celtix) a unui draft final de lungmetraj (continuitate dialogată/90 pagini) și a pachetului de dezvoltare/prezentare.

Portofoliu de an: pachet intermediar de prezentare (log line, temă,  synopsis, treatment/30 pag) lungmetraj și final draft/continuitate dialogată. Scenariul va fi însoțit și de o Notă teoretică a autorului.

Scriere colaborativă. Scenariști-regizori (CAV & Regie, anul II)

Cum pot scenaristul și regizorul să devină mai mult decât suma lor? Cursul de scriere colaborativă oferă o bază teoretică și practică pentru lucrul în echipă atunci când vine vorba de scrierea scenariilor de film. Cursul este destinat studenților de la scenaristică și de la regie de film. El este ținut de doi profesori – un scenarist și un regizor – care îndrumă echipele pas cu pas de la alegerea subiectului până la finalizarea scenariilor. Temele de lucru sunt în concordanță cu programa de studiu de la Regie de film, astfel că scenariile rezultate din primul semestru vor putea fi filmate de studenții de la Regie în semestrul II, iar cele din semestrul II constituie tema din anul următor. Dincolo de scopul practic, cursul își propune și alte obiective: un cadru academic de cunoaștere reciprocă a studenților celor două secții, formarea unor echipe scenarist -regizor care să activeze și ulterior terminării facultății, înțelegerea rolurilor regizorului și scenaristului în echipa creativă de realizare a unui film, însușirea unor instrumente de prezentare, critică, negociere, conlucrare și consens, tehnici de brainstorming, modalități diverse de lucru în echipă. Printre procesele benefice ce sunt puse la lucru în cadrul unui proiect de scriere colaborative sunt: învățarea, socializarea, schimbul de idei și de puncte de vedere, relaționarea, comunicarea, ascultarea, obiectivarea, dezbaterea, negocierea, realizarea consensului, integrarea, incluziunea, exersarea abilităților de prezentare.

Copywriting. Formate publicitare (Comunicare audiovizuală anul III)

Advertising-ul înseamnă poveste, pe lângă istorie, tehnică, entertainment. Timp de două semestre, studenții învață să-și aplice aptitudinile de scenariști în formate comerciale. De la strategia creativă de brand la diferite metode de storytelling publicitar, trecând prin specificitățile fiecărui fel de medium, studenții sunt pregătiți pentru o eventuală activitate în copywriting. Cursurile și seminariile includ prezentări, exerciții în echipă, prezentare în fața grupului, discuții unu la unu și în grup, teme săptămânale.

Critică & Analiză (licență anul I, II, III)

Cine poate exprima o idee înseamnă că a și înțeles-o. La cursurile de Critică & Analiză ne propunem ca studenții să înțeleagă  ce este cinematograful, cum funcționează filmul ca obiect construit (din punct de vedere al mijloacelor – imagine, montaj, scenariu, actorie, sunet etc.) și cum poate fi înțeles ca obiect într-un context (de producție și de receptare). Prin exerciții scrise acasă și discutate în clasă, studenții sunt ajutați să devină conștienți de posibilele criterii de analiză și să-și exprime argumentat propria înțelegere a cinematografului.

Lucrăm așadar la:

-dezvoltarea gândirii critice, a capacității de analiză, de sinteză și de cercetare;

-învățarea unui vocabular specific domeniului;

-cunoașterea diverselor feluri de a scrie despre cinema, de la cronica de cotidian sau online la lucrarea de cercetare, de la eseu la dosarul tematic;

-cunoașterea grilelor de analiză a cinematografului (estetică, socio-politică etc.)

În anul I, studenții își formează obiceiul să observe şi să interpreteze modul în care componentele naraţiunii filmice, împreună cu regia, imaginea, montajul şi coloana sonoră funcţionează şi modelează experiența spectatorului. În același timp, ei sunt ghidați să descopere treptat cum au evoluat aceste elemente stilistice de-a lungul istoriei cinemaului. Săptămânal, studenții redactează un scurt text critic pe marginea filmelor și conceptelor cinematografice discutate, iar la sfârșitul fiecărui semestru, își măsoară puterile într-un eseu mai amplu. Exercițiile din primul an de studiu sprijină progresul studenților de la spectatori ocazionali, care încă n-au învățat să-și exprime preferințele sau reținerile față de un film, către critici profesioniști.

În anul II, cursul (parte prelegere, parte dezbatere), propune clarificarea perspectivelor din care se poate scrie analiză de film. Prin studierea evoluției unui gen (precum comedia screwball, western etc.) în timp și în spații culturale diferite, studenții învață să urmărească mutația mijloacelor și a tropilor cinematografici în funcție de context. Prin studierea mai multor direcții critice (printre altele, studii de gen, estetica camp, auteurism), sunt încurajați să aleagă ce grilă să aplice în realizarea temelor: două cronici de film de opt-zece mii de semne de-a lungul semestrului și un eseu semestrial de 20-25 mii semne, dedicat unui autor.

În anul III, studenții parcurg texte importante în istoria analizei de film, însoțite de filmele pe care se bazează. De la o săptămână la alta, studentul este ghidat în elaborarea unei lucrări academice de 30-40 de pagini – studiu critic, cercetare istorică – ce poate constitui baza tezei sale de licență. 

Istoria filmului universal (licență anul I, II, III; curs dedicat tuturor specializărilor)

Doar cei ce-și cunosc istoria pot acționa inteligent pentru crearea unui viitor mai bun. Cursul își propune împrietenirea studenților cu filmele, cu tendințele, cu mișcările cinematografice și cu școlile de film importante. Pentru a înțelege cu adevărat un film, opera unui artist sau chiar o întreagă tradiție artistică, e important să cunoaștem contextul politic, economic, industrial și cultural în care acestea au apărut și în care s-au manifestat. De aceea, cursul de Istoria filmului universal nu se rezumă la urmărirea cronologică a evoluției  stilisticilor cinematografice, ci încearcă să explice și să arate modurile diverse în care arta cinematografică e întotdeauna influențată, din toate punctele de vedere, de epoca în care se naște. Urmând acest curs, să nu vă așteptați, așadar, la o simplă trecere în revistă a cineaștilor și a filmelor importante, ci la o incursiune fascinantă prin istoriile complexe – uneori tandre și misterioase, alteori crude și cât se poate de prozaice – ale transformării unui domeniu al artei definitoriu pentru era noastră. 

Pentru pregătirea fiecărui curs, studenții au de parcurs o bibliografie (între 20 și 100 de pagini săptămânal) și de vizionat două – patru filme de lungmetraj importante pentru înțelegerea fenomenelor și stilisticilor discutate.

Anul I – evoluția practicii cinematografice în țările cu o activitate intensă în acest domeniu în perioada filmului mut (1895-1930).

Anul al II-lea – evoluția practicii cinematografice în primele decenii ale filmului sonor (1930-1960)

Anul al III-lea – trecerea artei cinematografice la modernism și evoluția ei, în spațiul european și pe celelalte continente în care își extinde influența, până în trecutul nostru recent.

Istoria filmului românesc (Comunicare audiovizuală anul II, toate specializările):

Până la întâlnirea cu Noul Cinema Românesc, mai familiar tinerilor cinefili, ne propunem să ghidăm studenții să descopere cu ochi proaspeți diversele etape ale  dezvoltării cinematografiei românești: de la primele proiecții și primele filmări din România, la cele dintâi producții autohtone de lungmetraj din epoca mută și provocarea pe care a constituit-o introducerea sonorului, la construcția studiourilor de filme în perioada socialistă și adoptarea doctrinei realismului socialist în cinema, la destructurarea și reorganizarea cinematografiei românești în perioada postcomunistă. Cursul își propune să ajute studenții să dobândească o cunoaștere de ansamblu asupra etapelor dezvoltării cinematografiei românești, a factorilor economici, culturali și politici care au determinat anumite practici estetice, precum și o cunoaștere cuprinzătoare a operelor canonice.  

Teoria filmului (anul I, anul II, obligatoriu pentru studenții din programul Comunicare Audiovizuală, opțional pentru celelalte specializări)

Cursul propune un periplu riguros prin istoria gândirii despre cinema, privită mereu ca parte din niște istorii mai largi – istoria discursurilor despre arte, istoria discursurilor despre modernitate – și, în același timp, făcută să vorbească în permanență prezentului. Cursul interoghează atât semnificațiile originare, cât și posteritatea unor concepte fundamentale precum „fotogenie”, „cinema pur/impur”, „realism bazinian”, „specificitatea mediului”, „auteurism”, „contracinema” sau „cinema al privirii masculine”. Explorează dezbateri clasice, continuate până în ziua de azi, despre potențialul emancipator al cinematografului și al mass media, în opoziție cu utilizările lor manipulatoare. Revizitează, de pildă, o opoziție clasică precum cea dintre montaj și plan-secvență, arătând cum preferința pentru unul sau celălalt are în spate presupoziții de ordin metafizic sau politic.  

Studenții au în fiecare săptămână de citit câte un text (de obicei, un fragment dintr-un autor clasic precum Walter Benjamin, André Bazin, Susan Sontag, Peter Wollen sau David Bordwell, printre mulți alții) și de văzut unul sau două filme alese pentru capacitatea lor de a ilustra textul. Cursul este parte prelegere, parte discuție pe marginea lecturii și a filmelor. La jumătatea fiecărui semestru, studenții dau un examen sub formă de test-grilă – întrebări cu răspunsuri multiple din materia de până atunci. La final de semestru au fie de susținut un examen scris, fie de realizat un eseu audiovizual pe baza bibliografiei și a filmografiei semestriale.  

 Despre manipulare în film și TV (curs opțional pentru toate specializările)

Ce înseamnă „manipulare”? Ce înseamnă etica în producția unui obiect audio-vizual? Cum putem produce un obiect audiovizual care să exprime cât mai coerent ideile pe care le avem? Cum căutăm ideile care ne reprezintă? La aceste întrebări ne propunem să răspundem alături de studenții anului I. Două  treimi din fiecare semestru sunt rezervate analizei filmelor (atât de ficțiune, cât și de non-ficțiune) la curs (pe baza unei filmografii și bibliografii). Spre sfârșitul semestrului, cursul se concentrează pe discuția exercițiilor audiovizuale realizate de studenți, în echipă, pe baza principiului „de a schimba sensul unor imagini deja existente”.

Jurnalism de film în circuitul festivalier (curs opțional, Comunicare audiovizuală anul II)

În cele două semestre, cursul aprofundează realitățile recente cu influențe majore asupra criticii de film. Pe de o parte, mutarea criticii în mediul online și posibilitățile deschise de multimedia au dat naștere unei forme audiovizuale – critica videografică – a filmologiei, ale căror particularități și avantaje sunt studiate în primul semestru. Pe de altă parte, circuitul festivalier dirijează, în feluri pe care le expunem și dezbatem la curs, recepția critică a filmelor recent lansate și ideea colectivă de „film de artă bun”. Prin lecturi și discuții pe marginea acestor aspecte ale criticii, studenții își formează o imagine precisă despre starea de fapt în critica de film și direcțiile în care aceasta evoluează în zilele noastre.

Master Scenaristică

Programul de master se adresează celor care își doresc să aprofundeze atât din punct de vedere teoretic, cât și practic, scenaristica. Pe parcursul celor doi ani participanții la master studiază istoria scenaristicii, specificitatea scenariului de film și posibilitățile de definire a acestuia.

De asemenea, programul de studiu are o importantă componentă practică. Cursurile îmbină teoria cu practica, studenții se familiarizează cu diferite structuri narative cinematografice, abordează genuri specifice, analizează posibilități de adaptare a unui text literar și explorează tipuri de scenarii specifice televiziunii sau platformelor VOD (seriale, mini-serii, etc.).

Studenții trec de la sistemul de tutoriat (abordat în programul de licență) la cel de script doctoring, profesorii de an ghidând autorii în găsirea temei, stilului și a modalității de povestire specifice fiecăruia. Studenții parcurg astfel un proces specific scenariștilor profesioniști din industrie care, în timpul dezvoltării unui scenariu apelează, de multe ori, la script doctori. Aceștia au rolul de a-i îndruma să parcurgă traseul de multe ori anevoios și solitar de la sinopsis la draft-ul final. Astfel, la finalul fiecărui an de master studenții au în portofoliu cel puțin un scenariu de lung metraj.

Pe parcursul celor doi ani de master studenții participă la sesiuni de lucru cu profesori și scenariști invitați din afara universității, teoreticieni ai scenariului sau practicieni recunoscuți internațional. Ne propunem ca, prin acest program de master, să familiarizăm studenții cu rolul, contextul și posibilitățile de abordare ale viitoarei lor meserii, iar diversificarea perspectivelor reprezintă, credem noi, modalitatea de a-i ajuta să facă pasul către viitoarea lor carieră de scenariști profesioniști.  

Mai multe detalii despre admiterea la masterul de scenaristică găsiți aici.  

Master Filmologie

Masteratul de filmologie al UNATC este singurul program masteral în limba română specializat în film & media studies.

Programul își propune să aprofundeze înțelegerea celor mai recente tendințe în studiul filmului și al mediilor vizuale contemporane. Acesta oferă instrumentele teoretice necesare pentru analiza filmului în cadrul său cinematografic și dincolo de acesta. Plasând filmul într-o perspectivă istorică riguroasă și în orizontul implicațiilor sale filozofice, masteratul cultivă capacitatea de orientare într-un peisaj media din ce în ce mai complex.

Desfășurarea studiilor într-o unitate de învățământ vocațional, la UNATC, asigură un cadru viu, dinamic și interdisciplinar, facilitând interacțiunea creativă dintre cercetarea științifică și practica în domeniu.

Masteratul se întinde pe durata a 2 ani (cu frecvență).

Programul se încheie cu redactarea unei disertații, bazate pe o cercetare originală în domeniu.

Descarcă broșură de prezentare

Cursurile și seminariile abordează filmul dintr-o varietate de perspective teoretice și tematice.

În rândul lor se numără problematizări ale esteticii filmului: „Canonul cinematografic. Dezbateri și revizuiri” (Andrei Gorzo), „Analiza formală a cinematografului” (Irina Trocan); chestionări ale sociologiei cinemaului:„Cinefilia în epoca streamingului” (Andrei Gorzo); analize ale contextului său istoric: „Filmul românesc în perioada socialistă” (Gabriela Filippi) sau proiecții ale sale într-un orizont filozofic: „Filozofia mediilor” (Christian Ferencz-Flatz).

Vezi oferta completă de cursuri