Masterat Scenaristica

Scenaristică de film: paradigme clasice și alternative (lector univ. dr. Alexandru Maftei, anul I)

În cadrul acestui curs modelele teoretice și abordările practice legate de scrierea și analiza scenariului de lung metraj de ficțiune vor fi aprofundate. Modelul intrigii organice propus de John Truby va fi declinat în cele mai întâlnite genuri cinematografice: horror, acțiune, mit, coming of age, memorialistic, SF, crimă, comedie, western, cu gangsteri, fantasy, polițist, de dragoste. Accentul va fi pus atât pe elementele obligatorii ale fiecărui gen cât și pe felul în care combinația mai multor genuri poate transcende intriga de gen.  Rețeta tematica a fiecărui gen va fi pusă în evidență folosind ca exemple filme celebre din cinematograful clasic și contemporan, conducând astfel spre o înțelegere mai profundă a ceea ce reprezintă genurile în raport cu filmul de autor. Cursul abordează și tipurile de intrigă cu protagoniști și fire narative multiple, intriga de tip exploziv, intriga minimalistă și cea cu protagonist pasiv, narativitatea modulară și formele de poveste care folosesc un narator aparte sau un tip de discurs care suspendă contractul clasic cu spectatorul (mind games films).  Întreg acest arsenal teoretic avansat este ajustat în funcție de subiectele concrete de scenarii la care studenții masteranzi vor lucra pe parcursul celor doi ani de studiu. Căci, din punct de vedere practic, titularul acestui curs își propune în acest prim an să îndrume dezvoltarea subiectului de film de lung metraj cu care masteranzii au aplicat la examenul de admitere (sau al unui alt subiect de lung metraj stabilit la început de an). Premisa și tema acestui subiect vor fi explorate în profunzime, pe îndelete, acordând suficient timp și atenție aceste fazei peste care, în mod eronat și chiar fatal, se trece de multe ori în grabă. Astfel că, la final de an, fiecare student va avea un pachet solid de dezvoltare a subiectului propriu care va consta în: logine, sinopsis, temă, principiu de construcție, rețea de personaje cu fișe detaliate, o schiță de intrigă dezvoltată într-o listă de scene și treatment. Scenariul aflat în această fază va putea fi scris în format dialogat anul următor, în cadrul cursului de Scenaristică.

Creative writing (Emil Vasilache, anul I)

            Cursul este conceput pentru a introduce studenții în practica scrierii și a-i apropia de formatul de scenariu. Studenții explorează în cadrul cursului elementele narative teoretice și își depistează în paralel stilului personal de scriere. Lucrările săptămânale încălzesc și antrenează mușchiul scriitoricesc, nu lasă timp elaborării excesive, ci doresc să scoată la iveală creativitatea, originalitatea și să dizolve blocajele. Fiecare exercițiu e menit să sublinieze și să aprofundeze concepte de bază ale scrierii (precum “personaj”, “situație”, “dialog”) și să foreze, în paralel, în acel tunel intern către locul din care izvorăsc toate aceste povești. Textele sunt citite și discutate deschis și aplicat de întreaga clasă, la fel ca într-un cenaclu. Iar pentru că scriitorul e întâi de toate un cititor desăvârșit, partea teoretică a cursului vine în ajutorul studenților cu proză scurtă și analize la cald menite să creeze punțile necesare între teorie și practică. La finalul fiecărui semestru, studenții sunt notați în baza portofoliului de texte, a implicării lor în activitatea de la clasă și a unui eseu despre o povestire scurtă dată. 

Clișee narative: high concept vs. cult movies (conf. univ. dr. Tudor Voican, anul I)

            Curs interactiv de scenaristică de tip atelier, în care masteranzii dezvoltă forme intermediare de lung metraj, de la temă, logline și pitch deck până la treatment, emulând rețeta de succes arhicunoscută a filmelor high conceptamericane, care este analizată într-un studiu de caz teoretic. Pentru comparație este folosit cinema-ul cult internațional, un termen a cărei definiție variază de la un teoretician la altul, denumind o artă cinematografică de autor(i), cu un public extrem de devotat, visul oricărui creator. Scurte vizionări au rolul de a aduce în discuție filme cât mai diferite. Bibliografia include atât manuale americane how to, cât și abordări istorice sau analize teoretice, inclusiv ale conceptului de show business. Se introduc sau se aprofundează noțiuni legate de „creative producing”, pregătirea unui pitch deck și vânzare de proiect, „packaging” și „self-promoting”.

Scurtmetrajul de la A la Z: scriere, finanțare și producție (anul I)

                  De-a lungul celor două semestre, studenții parcurg etapele de dezvoltare a unui proiect de scurt metraj: de la scenariu, la realizarea dosarului de proiect și la prezentarea și evaluarea proiectului. De asemenea, există posibilitatea producției scurt metrajelor, iar facultatea oferă suport  în acest sens. De obicei în facultate proiectele sunt realizate facilitând colaborarea studenților din mai multe programe de studiu, care participă la cursuri diferite. Specificitatea acestui curs constă în faptul că proiectul este lucrat de la început în colaborare scenarist – regizor – producător creativ, studenți ai tuturor celor trei programe de master luând parte la etapele de dezvoltare. Astfel, ei înțeleg particularitatea rolului lor în echipă și în procesul de dezvoltare. În același timp, cursul își propune să formeze echipe  scenarist – regizor – producător creativ care se bazează pe afinități și interese comune, care se sudează prin parcurgerea acestor pași având ghidajul profesorilor și care să continue eventual colaborarea și după finalizarea studiilor. Cursul are și o parte teoretică pentru ca toți studenții, indiferent de specializare, să ajungă la un limbaj comun, să înțeleagă termenii specifici construcției unui scurt metraj, să participe la scrierea scenariului și la discuțiile de feedback. În primul semestru se lucrează scenariul, iar fiecare echipă trece prin etapele de dezvoltare: premisă, sinopsis, treatmentoutlinedraft. La finalul semestrului studenții realizează o broșură de proiect care cuprinde sinopsisul, motivația scenaristului, a regizorului și a producătorului, biografiile autorilor și o fotografie reprezentativă pentru proiect. Semestrul se încheie cu o prezentare a proiectului din trei perspective: cea a scenaristului, a producătorului creativ și a regizorului. Astfel, studenții înțeleg specificul și importanța pitch-ului în dezvoltarea unui proiect de scurt metraj. În semestrul al doilea se continuă etapele dezvoltării proiectului, se lucrează argumentul scenaristului, regizorului și producătorului, moodboard-ul (regizoral, cinematografic, scenografic) și se fac propuneri de casting și de locații. În funcție de acestea și de posibilitățile găsite, în unele cazuri scenariul este adaptat conform locațiilor și actorilor antamați. Proiectul poate intra în producție în acest al doilea semestru, dar există și posibilitatea de a fi realizat în al doilea an de studiu. Pot fi aduși noi membri în echipă, iar facultatea oferă sprijin pentru realizarea filmelor de scurt metraj. 

Scenaristica: adaptare (anul I, Cecilia Ștefănescu)

            Acest curs îi invită pe cei interesați de film și literatură să descopere drumul prin care un text narativ literar se poate transforma în film. Cursul prezintă procesul de transformare a unui text literar într-un scenariu de film, urmărind etapele trecerii de la limbajul literar la cel cinematografic, cu tot ceea ce înseamnă procesul de deconstrucție al narațiunii literare și de reconstrucție într-un scenariu. Vom da posibile răspunsuri la întrebări esențiale legate de adaptare: care sînt procedeele de traducere, descompunere și reconstrucție ale unei narațiuni care deja a fost spusă și urmează a fi respusă, ce libertăți și ce constrîngeri avem în raport cu textul literar, cum transformăm practic un text literar într-un scenariu și care sînt diferențele între ecranizarea unui roman, a unei povestiri scurte sau chiar a altor forme de text. Discuțiile teoretice vor veni în ajutorul părții practice a cursului care va consta în adaptarea unui text literar la alegere din literatura română contemporană.

Scenaristică: tema autorului (anul II, Prof. Dr. Lucian Georgescu)

Acest curs este piesa de rezistență a Masterului de scenaristică, corolarul studiilor în domeniu. Combinând discursul despre metodă cu etapele de dezvoltare ale unui lung metraj, de la temă la continuitate dialogată, el este o coborâre în adâncurile universului auctorial. Cursul îşi propune detonarea clişeelor, a formulelor prefabricate, a teoriei celor trei acte, dar și a celorlalte teorii americane subsecvente şi eliberarea autorului de tirania structurii. Preluăm conceptul de „screen ideea” (Macdonald, 2013) și îl opunem „paradigmei” (Field, 1984, et al.) scenaristicii „fast-write”, refuzăm formele fără fond şi căutăm piatra de boltă a oricărui act artistic: tema autorului. Aceasta devine fundamentul proiectului lucrării de dizertație, principiul ordonator al scenariului, logica narativă fiind controlată subliminal de temă. Discipol al prof. Carabăț, fondatorul şcolii româneşti de scenaristică, titularul cursului continuă linia „Poeticii” acestuia, punând conceptul de „temă a autorului” pe primul loc în metoda scrisului pentru marele ecran. Prelegerile și seminariile sunt alternate cu analize de film menite a ilustra teoria oximoronică a dr. Georgescu despre „fețele multiple ale temei unice”, inclusiv prin vizionarea de filme rare, exercițiile de tinerețe și/sau școală ale lui von Trier, Nolan, Kieslowski, Jarmusch, Lucas, Daneliuc, și compararea operei prima cu cea ulterioară. Ca lucrare practică, studenții scriu de-a lungul anului o poveste extrem de personală, întâmplare aproape unică în cariera unui cineast. Cursul se încheie cu o aplicație reală, pitch-ul de industrie, desfăşurat, din 2024, sub egida TIFF.

Publicitate: autorul în context comercial (anul II, Prof. Dr. Lucian Georgescu)

Acest curs este o noutate curriculară absolută, o călătorie subiectivă în istoria publicității care analizează mărci tematice și stilistice ale discursului “la comandă” ale unor cineaști-autori precum Fellini, Ridley Scott, Jeunet și Caro, Spike Jonze, Godard, Lynch, dar și ale unor publicitari deveniți cineaști, precum Genovese și Miniero, Glazer, Mirică, ș.a.m.d. Seminariile au ca scop dezvoltarea gândirii critice a studenților, în tentativa de depistare a amprentelor auctoriale în limitele comenzilor comerciale. Lucrarea practică a primului semestru este un video-medalion al unui cineast român, autor (și) de publicitate: Munteanu, Cohn, Puiu, Sitaru, Jude, Giurgiu. Subiectul este experiența lor în industria comercială, modul în care aceasta și-a spus cuvântul în opera filmică, și viceversa. Lucrarea practică a semestrului II este un “exercițiu de narcisism”: brieful este propria persoană a autorului-student care filmează  un autoportret de un minut, destinat promovării personale, un exercițiu de self-branding folosit ulterior de viitorul cineast în prezentările proiectelor sale. Astfel, cursul devine suport și pentru cursul fundamental al Masterului – “Scenaristică: tema autorului” – finalizat cu un pitch de industrie, în cadrul TIFF.

Formate media: serii și seriale (anul II, Conf. univ. dr. Tudor Voican)

            Curs de scriere pentru ecran de tip atelier, în care masteranzii dezvoltă proiecte de serii, seriale, sitcomuri, individual sau în echipă, de la temă, logline și pitch deck până la primul draft. Partea teoretică explorează vechile și noile media, analizându-le din punct de vedere al formatelor, de la teaser și trailer la spin-off-uri, sequel-uri și remake-uri. Acumularea de cunoștințe este facilitată de folosirea amplă a studiilor de caz, inclusiv propuse și susținute argumentat chiar de către cursanți. Bibliografia include atât manuale americane how to, cât și analize teoretice și abordări istorice. Elemente de comunicare, semiotică, PR, publicitate, guerrilla marketing, creative production, jurnalism, publishing sunt folosite pentru o înțelegere și abordare interdisciplinară a procesului de creație audio-vizuală.

Dezvoltarea scenariului de lung metraj low budget (anul II)

            Acest curs își propune să formeze echipe scenarist-regizor în jurul unor proiecte de lung metraj low budget menite să îi propulseze pe aceștia într-un mod cât mai realist spre un debut în lung metrajul de ficțiune după terminarea masterului. Dacă absolvenții de licență ai secției de scenaristică au mai avut de a face cu dezvoltarea unui lung metraj în ultimul an de licență, despre absolvenții de licență la regie de film nu se poate spune același lucru, iar acest curs vine să adreseze chiar acest aspect. Pornind de la realitățile cinematografiei românești și de la ideea că orice limitare poate fi abordată creativ, cursul urmărește să orienteze echipa scenarist-regizor spre înțelegerea elementelor care încarcă bugetul unui film în mod inutil, spre găsirea unor soluții creative la constrângerile de producție și spre adoptarea unor idei inovative care sporesc șansele de reușită ale unui film încă din faza de proiect. Din punct de vedere practic, studenții vor forma echipe scenarist-regizor pe baza unor subiecte de lung metraj care pot veni de la oricare dintre ei. Subiectele în jurul cărora se vor constitui echipele vor fi explorate pe parcursul întregului an, iar această muncă se va finaliza cu un pachet de dezvoltare care va cuprinde: logline, sinopsis, temă, principiu de construcție, rețea de personaje cu fișe de personaj, treatment și pachet de prezentare.            Dincolo de scopul practic, cursul își propune și alte obiective: însușirea și exersarea unui limbaj comun de specialitate în domeniul scenaristicii, înțelegerea rolurilor regizorului și scenaristului în echipa creativă de realizare a unui film, însușirea unor instrumente de prezentare, critică, negociere, conlucrare și consens, tehnici de brainstorming, modalități diverse de lucru în echipă. Printre procesele benefice ce sunt puse la lucru în cadrul acestui proiect de scriere colaborativă sunt: învățarea, socializarea, schimbul de idei și de puncte de vedere, relaționarea, comunicarea, ascultarea, obiectivarea, dezbaterea, negocierea, realizarea consensului, integrarea, incluziunea, exersarea abilităților de prezentare.

Scenariul ca text: structură și stil (anul II, Emil Vasilache)

            Autorul de scenarii operează pe mai multe planuri simultan. Este o persoană care concepe povestea, care e preocupată de viață și de felul în care aceasta poate fi transpusă în ficțiune. Este o persoană cu abilități tehnice, capabilă să își însușească formatul de scenariu, rigorile și particularitățile sale de poveste. Este o persoană conștientă că făurește o operă metamorfică, finită și totodată neepuizată, liberă să se transforme într-o alta. Este o persoană care își înțelege rolul în procesul de producție, ca scrib proiectant, protejat de vâltoarea producției. Dar ce semnificație are scenariul ca text? E literatură sau matriță? Cum a arătat de-a lungul scurtei sale istorii și cărui scop îi servește? Care sunt ideile și preocupările care l-au modelat în forma pe care o are astăzi? Ce înseamnă și când se aplică rigorile construcției. Și putem oare vorbi de stil atunci când citim un scenariu? Acestea sunt câteva dintre întrebările pe care cursul Scenariu ca text: structură și stil le propune studenților. O incursiune teoretică, cu exemple practice, care-și dorește să ofere perspective variate asupra uneia dintre cele mai concrete și deopotrivă volatile contribuții la arta cinematografică. 

Scriere dramatică (anul II, Mihaela Michailov)

            Cursul le oferă studenților și studentelor instrumente și mijloace specifice dramaturgiei care explorează povești personale. În cadrul cursului sunt elaborate monoloage și dialoguri care pornesc de la evenimente personale și situații de viață, de la momente intime cu potențial teatral. La finalul cursului, studenții și studentele dobândesc următoarele competențe: au capacitatea de a identifica teatralitatea unei situații trăite, știu să construiască situații cu potențial conflictual, dobândesc mijloace dramaturgice specifice ficționalizării unor evenimente din biografiile lor. La finalul primului semestru, predau un monolog de minim 5 pagini, iar la finalul celui de-al doilea semestru, minim două scene de dialog, care pornesc de la situații din monolog.

Jocuri video: forme interactive de storytelling (anul II, Lector univ. dr. Diana Dragomir)

Este un curs propus studenților care doresc să își dezvolte abilitățile de povestitor (narative designer) și în mediile interactive, cu precădere în jocurile video. Cursul își propune o explorare teoretică, analitică și practică a relației dintre povești și jocuri: de la structura narativă și construirea lumii poveștilor până la dezvoltarea personajelor și a dialogurilor caracteristice acestui mediu. Este abordată tranziția de la cinematografie (mediu audiovizual pasiv) la jocuri (mediu audiovizual interactiv) și sunt aprofundate elementele narative specifice jocurilor (rolul animațiilor scurte, tipologia personajelor, conflictul și progresia unui joc). Aspectele teoretice predate vor fi urmate de analize critice, vor fi discutate exemple concrete din jocuri de referință având componente narative dezvoltate, atât la nivelul mecanicii de joc (ficțiunea interactivă), cât și la nivel de povestire. Lucrările practice constau în dezvoltarea unei povești interactive digitale folosind instrumentele specifice. Rolul de povestitor (narative designer) a apărut relativ recent în cadrul echipei de dezvoltare din industria jocurilor, iar oferta pentru această profesie a început să crească în ultimii ani la nivel internațional.