Canonul cinematografic. Dezbateri și revizuiri (Filmologie, anul I, Andrei Gorzo)
Cursul le adresează masteranzilor o invitație la reflecție critică asupra chestiunii valorii artistice (în cinema): cum este ea hotărâtă, de către cine și după ce criterii? Cum se modifică aceste criterii – și ierarhiile propuse de ele – de-a lungul timpului? Ce lupte/dispute politico-culturale mai largi reflectă aceste modificări?
Cinefilia în epoca streaming-ului (Filmologie, anul II, Andrei Gorzo)
Cursul are ca prim obiectiv dobândirea unei mai bune înțelegeri a cinefiliei ca fenomen cultural al secolului XX. Dincolo de asta, cursul invită la reflecție asupra mutațiilor pe care le suportă cinefilia în epoca noastră, sub impactul unor transformări tehnologice și culturale, și asupra viitorului ei.
Filmul românesc în perioada socialistă (Filmologie, anul I, Gabriela Filippi)
În perioada socialistă s-au produs peste 500 de lungmetraje de ficțiune, dintre care un număr relativ mic de filme sunt mai cunoscute în prezent. Cursul de față aduce în prim-plan producția medie a cinematografiei perioadei, prezentând filme ale autorilor consacrați alături de alte filme înrudite artistic, unele aproape uitate astăzi. Vor fi astfel trasate principalele direcții cinematografice ale epocii, raportate în permanență la contextul instituțional al cinematografiei românești din perioada studiată. Cursul își propune să ofere o cunoaștere de ansamblu asupra producției cinematografice românești dintre anii 1950-1990, asupra diversității de genuri și teme abordate, precum și a felului în care s-au modificat în timp diferitele tradiții cinematografice.
Publicistica de cinema în România (Filmologie, anul II, Gabriela Filippi)
Cursul își propune să traseze o istorie a publicisticii de film din România, de la primele scrieri despre cinema până la dezbaterile și aparițiile editoriale din prezent. Pe lângă cunoașterea tradițiilor criticii românești de film, se urmărește ca masteranzii să poată analiza și contextualiza diferitele modalități de receptare a cinemaului. Cursul invită la reflecție asupra felului în care interpretarea filmelor se modifică în contexte socio-culturale diferite sau în funcție de apariția unor instituții ori voci proeminente în rândul criticilor și cineaștilor.
Analiză formală a cinematografului (Filmologie, anul II, Irina Trocan)
Cursul urmărește punerea în temă a studenților cu diverse practici ale filmului de avangardă (care, în ciuda numelui, are deja un istoric de practici bine definit și o istorie a recepției), precum și a cinemaului narativ în care stilul bruiază recepția story-line-ului. Seminariile și materialele de curs vor oferi contextul socio-cultural și de producție al filmelor studiate, obișnuind astfel studenții să speculeze asupra direcției politice implicite ale unora dintre filmele din programă. Titlurile variază de la comedii auteuriste (de Jacques Tati, Jerry Lewis) la slow cinema și documentare care împrumută tehnici de film experimental.
Atelier de jurnalism de film (Filmologie, anul I, Irina Trocan)
Ghidând studenții prin lectura atentă a unor formate diferite de critică de film, cursul își propune să inventarieze felurile foarte diferite de a construi și exprima un argument critic, atât în scris, cât și audiovizual. Scopul final e formarea abilității de peer reviewing, privind dincolo de conținutul informativ al unui text critic și observând structura argumentativă, organizarea expozițiunii și a elipselor, angajarea implicită într-o polemică cu alte abordări ale aceluiași subiect. În cele două semestre vor fi discutate nume marcante ale criticii (ca Manny Farber sau Andrew Sarris), formate de critică cu tradiție (de la analiză formală atentă la celebrity journalism), vor fi puse în oglindă abordări diferite ale aceluiași subiect (de exemplu, numeroasele texte despre Jean-Luc Godard sau Cary Grant) și vor fi notate posibilitățile pe care le deschide explozia multimedia în forme precum eseul video.
Filosofii ale mediilor (Filmologie, anul II, Christian Ferencz-Flatz)
Principalele categorii ale teoriei tradiționale de film și încercările filozofice dezvoltate în marginea lor s-au clădit pe perspectiva cinemaului înțeles ca „mediu unic”. Prin contrast, fenomenul central de la care pornește ideea unei „filozofii a mediilor” îl reprezintă situația unei pluralități a mediilor. În cuprinsul său devine posibilă nu doar analiza filozofică a unor noi tipuri de fenomene, legate de interferențele dintre medii ori de convergențele lor istorice, sau chestionarea condiționărilor mediale ale unor probleme clasice ale filozofiei, ci deopotrivă și reformularea într-o altă cheie a chiar acelor concepte și probleme tradiționale ale teoriei de film. Cursul își propune să ofere o introducere în teoria critică pe firul reflecțiilor despre medii ale lui Walter Benjamin și Theodor W. Adorno.
Filmul utilitar (Filmologie, anul I, Christian Ferencz-Flatz)
Filmul utilitar constituie de peste două decenii un domeniu de cercetare în plină expansiune. La baza acestui interes se găsește nu doar promisiunea sa de a delimita – prin raport cu modul estetic de a privi și interpreta filme – un comerț diferit cu filmul și o istorie paralelă a acestuia, cât mai ales convingerea că orice asemenea diferență, stabilită între filmul conceput ca operă de artă autonomă și filmele înțelese ca produse de întrebuințare (științifică, pedagogică, militară, comercială etc.), este până la urmă numai relativă. Cursul de față își propune să exploreze în acest sens prin lecturi critice și elaborări teoretice în mod special sfera filmului publicitar.
Filmul american (Filmologie, anul I, Cezar Gheorghe)
Cursul sintetizează evoluţia estetică şi tehnică a filmului american post-clasic, de după al Doilea Război Mondial până în noul mileniu, urmărind progresele sistemului de producţie, ale tehnologiei, formele relaţiei filmului cu societatea, ale amprentei ideologice, ale perceperii de către public, punându-se accentul pe principalele tendinţe şi pe contribuţia autorilor care au asigurat prestigiul, dar şi supremaţia industrială a cinematografului american. Bazat pe studiul unor filme şi lucrări teoretice relevante, cursul contribuie la dezvoltarea capacităţii de a clasifica și de a evalua filmele.
Filmul si teatrul: interferenţe/intermedialitate și metisaje (Filmologie, anul II, Cezar Gheorghe)
Cursul propune studiul cinema-ului și a altor obiecte audiovizuale, utilizând conceptul de intermedialitate. Prin apel la studii de caz, cursul propune o analiză a relațiilor dintre cinema și alte medii/alte arte, cum ar fi teatrul sau literatura, și o înțelegere a unor filme sau tradiții cinematografice ca fiind în relație cu tradiții din alte medii/alte arte.
Practici în filmul de non-ficțiune (Filmologie, anul II, Andrei Rus, Andreea Mihalcea)
Îmbinând o abordare istorică și una sistematică, cursul propune o analiză a proceselor succesive de definire și redefinire a noțiunii de documentar, a funcțiilor acestor tipuri de imagini și a contractului social dintre subiecți, cineaști și spectatori. Prin focalizarea atenției asupra unor tradiții ca free cinema, direct cinema, ciné-vérité, documentare etnografice, filme-jurnal, filme eseu, found-footage, filme de propagandă, mockumentare și pseudo-documentare, dar și asupra mișcărilor de avangardă și a schimbărilor de paradigmă adiacente noilor media, studiul practicilor din filmul de non-ficțiune urmărește deopotrivă chestionarea relației dintre imagini și trecut, cât și ancorarea celor dintâi într-un orizont contemporan. Problematizarea ideilor legate de indexicalitate, obiectivitate, subiectivitate, autoritate epistemică sau transparență ideologică și contextualizarea lor prin raport cu evoluția filmului de ficțiune converg într-un discurs introductiv asupra implicațiilor reprezentării non-ficționale în cinema și în alte medii audiovizuale ca proiecție a lumii socio-istorice.