Comunicare audiovizuală: Scenaristică, Publicitate Media, Filmologie
Programul de studii universitare de licență Comunicare Audiovizuală din cadrul UNATC îmbină studiul scenaristicii și publicității cu studiile de film (teoria și istoria filmului). Acest program formează specialiști pentru următoarele profesii: scenariști de film și TV, critici și istorici de film, curatori de filme pentru festivaluri sau alte tipuri de evenimente, manageri culturali, consultanți de scenarii, oameni de creație în publicitate etc.
Programul are o durată de trei ani (cu frecvență), iar în ultimul an studenții își aleg o specializare în care își susțin licența: scenaristică (unde lucrarea de licența constă într-un scenariu de lungmetraj) sau filmologie (unde lucrarea de licență constă într-un studiu teoretic). Indiferent de specializarea aleasă la final, studenții beneficiază de complementaritatea disciplinelor de studiu. Viitorii scenariști sau oameni de publicitate vor avea o cultură cinematografică solidă și o bună cunoaștere a discursurilor despre artă, iar cercetătorii sau curatorii de film vor avea și o experiență practică de cineast.
Oferta de studiu cuprinde cursuri de scenaristică, scriere colaborativă, istorie, teorie și analiză de film, jurnalism de film, copywriting și formate publicitare. Majoritatea cursurilor se desfășoară într-un cadru restrâns, astfel că există un dialog neîntrerupt între studenți și profesori, care favorizează autodescoperirea și colaborarea. Studenții programului au oportunitatea de a colabora și cu studenții de la celelalte secții, atât în cadrul cursurilor – în special la Scriere colaborativă. Scenariști-regizori, unde studenții de la Comunicare Audiovizuală și cei de la Regie concep împreună scenarii pentru a le transforma în filme –, cât și în afara lor, prin facilitățile oferite de UNATC. Una dintre acestea este revista studențească Film Menu, la care studenții preocupați de critica de film sunt invitați să contribuie cu articole și eseuri.
CURSURI
Scenaristică (anul I): Creative Writing
Anul I
Descoperire de sine – iată ce vor face studenții la începutul acestui prim curs de scenaristică. Prin exerciții săptămânale de creative writing, lecturi, analize și vizionări de filme ei vor afla cine sunt, ce povești îi interesează și vor să spună, ce teme să abordeze și cum să fie onești față de ei înșiși. Ei învață să se cunoască prin scris folosindu-se de istorii personale sau imaginate, situații dramatice sau fericite, locuri dragi, persoane de care sunt atașați emoțional, dialoguri, frânturi de viață, rudimente de poveste care conduc spre un sens artistic și uman.
În primul an de studiu studenții scriu povești scurte pe teme care îi confruntă gradual cu problemele lor intime, cu fricile și speranțele lor, cu traumele și visele lor. Este un an în care contează procesul, nu succesul. Este un atelier de descoperire și dezvoltare personală în care fiecare student ajunge să găsească sursa propriilor povești, filoanele de inspirație de care are nevoie un scriitor pe termen lung pentru arta sa.
Cursul este unul în mare parte practic în primul an, un atelier de scriere cu exerciții în clasă și pentru acasă, sub îndrumarea atentă, tutorială, a profesorilor de an. Disciplina contează foarte mult, fiind anul în care studenții trebuie să cunoască rigorile meseriei: seriozitate, lucru susținut, onestitate, asumare, respectarea formatului cerut, respectarea termenelor de predare. Principiul general utilizat în fixarea termenului de predare a lucrării săptămânale citează titlul unui film celebru: “Duminică la ora 6” (dimineața).
Pe lângă lucrul practic intensiv, în anul I studenții vor citi proză scurtă, confesiuni, memorialistică, jurnale și interviuri, toate aceste lecturi având rolul de a dezvolta scriitori de povești scurte.
Discutarea și analizarea textelor presupune și dobândirea și utilizarea unui limbaj teoretic comun, învățarea și practicarea criticii constructive, a dialogului argumentat. Sunt puse bazele unui colectiv prietenos, a unui mediu plăcut și sigur, propice dezvoltării individuale și de grup.
La finalul primului an de studiu al scenaristicii, studenții își vor dezvolta abilități precum:
• capacitatea de a scrie proză scurtă, originală
• capacitatea de a schița realist un personaj
• utilizarea descrierilor vizuale pertinente
• dezvoltarea unor dialoguri credibile
• explorarea unor situații diverse
• stăpânirea personajelor plasate într-un context narativ
• evitarea clișeelor
• răsturnarea punctului de vedere
• capacitatea de a trece de la abstract/conceptual la concret
• capacitatea de receptare a părerilor emise de profesori și colegi cu privire la textele lor
• capacitatea de a analiza și de a oferi păreri argumentate și pertinente cu privire la textele colegilor
Portofoliu de an: minim 3 texte de dimensiuni medii (5 pagini) / semestru, în afara tuturor celorlalte texte care rezultă din exercițiile săptămânale.
Scenaristică (anul II): Scurtmetraj
În acest an studenții, îndrumați de profesori, trebuie să găsească răspunsul la o întrebare dificilă: care este definiția scurtmetrajului? Astfel, pe parcursul anului studenții îmbină teoria cu practica în încercarea de a defini specificitatea scenariului de scurtmetraj.
Studenții se familiarizează cu elementele de bază ale narațiunii filmice (subiect, dezbatere morală, construcția rețelei de personaje, a protagonistului și antagonistului, conflictul, schimbarea, etc.), cu modalități de explorare a unei premise, cu etapele procesului de dezvoltare a unui scenariu (sinopsis, logline, treatment, outline, draft) sau cu noțiunea de temă și posibilitățile de exprimare și expansiune a acesteia. De asemenea, analizează specii și dihotomii ale genului scurt și specificitatea structurii scenariului de scurtmetraj.
Rigoarea dobândită în anul I este continuată în acest an. Astfel, „duminică la ora 6” studenții trebuie să predea textele săptămânale, fiind îndrumați de profesorii de an în dezvoltarea scenariilor de scurtmetraj.
În semestru II, propunem un exercițiu practic: realizarea unui scurtmetraj, pornind de la o temă impusă, care limitează spațiul, timpul și mijloacele de producție. Astfel, ne propunem ca scenariștii să înțeleagă limitările regizorului și să își limiteze scrisul exuberant, transformându-l într-unul vizual, simplu și eficient.
În plan teoretic studenții vor dobândi o bună parte din uneltele teoretice necesare abordării scenariului de lung metraj. Spre final de an ei vor lucra împreună cu profesorul coordonator la premisa pe care urmează să o dezvolte în anul 3 într-un lung metraj de ficțiune.
La finalul anului II de studiu, studenții își dezvoltă abilități precum:
• Analiza și însușirea elementelor structurii narative filmice scurte.
• Înțelegerea și aplicarea dihotomiei scurtmetraj-lungmetraj.
• Capacitatea de a genera o temă, de a o perfecționa și de a o prezenta sub forma unui text care respectă cerințele industriei.
• Capacitatea de a parcurge etapele de dezvoltare a unui scurtmetraj: dezvoltarea temei într-un sinopsis, scrierea treatment-ului și draft-ului final de scenariu.
• Capacitatea deconstrucției unui scenariu, prin oferirea de feedback constant colegilor.
• Capacitatea de scriere și rescriere, capacitatea de a recepta feedback și de a îmbunătăți constant draft-urile inițiale.
• Conceperea, redactarea și formatarea cu ajutorul software-ului adecvat (Final Draft, Celtx, etc) a unui draft final de scurtmetraj și a pachetului de dezvoltare și prezentare.
Portofoliu de an: sinopsis, treatment și draft final pentru minim două scenarii de scurtmetraj/semestru; portofoliu de exerciții de creative writing care continuă și în acest an, susținând înțelegerea scrierii scenariului de scurtmetraj; o premisă pentru lung metrajul pe care urmează să-l dezvolte anul următor, însoțită de logline, sinopsis, temă și principiu de construcție.
Scenaristică (anul III): Lungmetraj
Acest an este dedicat scrierii unui scenariu de lungmetraj pornind de la premisa lucrată anul anterior și trecând prin toate etapele de dezvoltare: premisă, logline, sinopsis, temă, rețea de personaje cu fișe detaliate, treatment, outline pe scene, construcția scenelor, draft dialogat, plan de rescriere, al doilea draft, finisare finală.
Dimensiunea scenariului de lung metraj presupune o pregătire mai amplă și mai profundă, mai ales în ce privește etapa incipientă de dezvoltare a poveștii, care este de multe ori insuficient explorată, astfel încât scrierea efectivă a primului draft să se întâmple doar atunci când subiectul este suficient de “copt” pentru a fi dezvoltat sub această formă.
Cursul teoretic face o panoramă a modelelor de înțelegere, analiză și construcție a scenariilor și studenții sunt încurajați să le aplice pe propriile subiecte în lucru și să folosească acele tehnici și metode care le servesc cel mai bine demersului creativ și lor, ca viitori artiști. Teoria este pusă total în slujba practicii și a autorului ce se confruntă cu subiectul și tema sa.
Vor fi făcute paralele între concepțiile diferiților autori și teoreticieni în privința temei, a semnificației artistice, a diferitelor forme de dezvoltare intermediară a unui scenariu, precum și a formatelor și modalităților de prezentare (pitchinformal, pitch live, video pitch, etc) specifice industriei și competițiilor internaționale de proiecte.
La finalul anului III de studiu, studenții își dezvoltă abilități precum:
• Buna cunoaștere a teoriilor narative fundamentale și însușirea diverselor metode și tehnici de scriere a scenariului de lungmetraj;
• Capacitatea de a trece de la scrierea de scenariu de scurtmetraj la scenariul de lungmetraj de ficțiune
• Identificarea eficientă / clară a rolurilor şi responsabilităţilor într-o echipă de filmare şi aplicarea celor învățate în UNATC în procedurile industriei;
• Maturitate în definirea temei; alegerea subiectului, stilului și genului de film – pentru proiectul de licență lungmetraj, capacitatea de a genera un subiect valabil ca problematică, cu valori profund umane, de a se perfecționa de la un draft la altul conform standardelor internaționale din industria filmului;
• Conceperea, redactarea și formatarea unui draft final de lungmetraj și a pachetului de dezvoltare și prezentare.
Portofoliu de an: pachet intermediar de dezvoltare a unui lungmetraj (logline, sinopsis, temă, rețea de personaje cu fișe detaliate, treatment) și draft final. Scenariul va fi însoțit și de o notă teoretică a autorului.
Atelier de creația audiovizuală (Anul I, semestrul I)
Un curs care își propune prin ateliere și exerciții practice, să familiarizeze studenții cu rolul fiecărui membru al echipei de filmare, altul decât cel al propriei specializări. Atelierul dezvoltă abilitatea de a lucra în echipă și conștientizarea rolurilor celorlalți membrii ai unei echipe de filmare.
Studenții vor face parte dintr-o echipă alături de studenți de la celelalte specializări cu care vor realiza împreună, de la zero, un film de 2 minute pe o temă dată la începutul semestrului. Echipele vor fi îndrumate de profesori de la toate specializările, prin ateliere practice.
Scriere colaborativă. Scenariști-regizori (anul II)
Cum pot scenaristul și regizorul să devină mai mult decât suma lor? Cursul de scriere colaborativă oferă o bază teoretică și practică pentru lucrul în echipă atunci când vine vorba de scrierea scenariilor de film. Cursul este destinat studenților de la scenaristică și de la regie de film. El este ținut de două cadre didactice – unul de la catedra de scenaristică și celălalt de la cea de regie de film – care îndrumă echipele pas cu pas de la alegerea subiectului până la finalizarea scenariilor. Temele de lucru sunt în concordanță cu programa de studiu a secției de regie de film, astfel că scenariile rezultate din primul semestru vor putea fi filmate de studenții de la regie în semestrul II, iar cele din semestrul II constituie tema din anul III.
Dincolo de scopul practic, cursul își propune și alte obiective: un cadru academic de cunoaștere reciprocă a studenților celor două secții, formarea unor echipe scenarist-regizor care să activeze și ulterior terminării facultății, înțelegerea rolurilor regizorului și scenaristului în echipa creativă de realizare a unui film, însușirea unor instrumente de prezentare, critică, negociere, conlucrare și consens, tehnici de brainstorming, modalități diverse de lucru în echipă.
Printre procesele benefice ce sunt puse la lucru în cadrul unui proiect de scriere colaborativă sunt: învățarea, socializarea, schimbul de idei și de puncte de vedere, relaționarea, comunicarea, ascultarea, obiectivarea, dezbaterea, negocierea, realizarea consensului, integrarea, incluziunea, exersarea abilităților de prezentare.
Portofoliu:
În primul semestru fiecare student va lucra în două echipe diferite, una în care va dezvolta un subiect propriu, alta unde va trebui să lucreze pe subiectul altcuiva, rezultând astfel două scenarii de scurt metraj de 1,5 – 2 minute. În semestrul doi fiecare student va face parte dintr-o singură echipă ce va scrie un scenariu de scurt metraj de aproximativ 15 minute. Toate aceste scenarii sunt însoțite de un minim pachet de prezentare al proiectului: logline, imagine reprezentativă, sinopsis, draft final.
Copywriting. Formate publicitare (anul III)
Advertising-ul înseamnă poveste, pe lângă istorie, tehnică, entertainment. Timp de două semestre, studenții învață să-și aplice aptitudinile de scenariști în formate comerciale. De la strategia creativă de brand la diferite metode de storytelling publicitar, trecând prin specificitățile fiecărui fel de medium, studenții sunt pregătiți pentru o eventuală activitate în copywriting. Cursurile și seminariile includ prezentări, exerciții în echipă, prezentare în fața grupului, discuții unu la unu și în grup, teme săptămânale.
Critică și analiză de film (anul I, II, III)
În oferta de cursuri teoretice a programului de licență, cursul de Critică și analiză de film are abordarea cea mai aplicată, mai apropiată de filmele discutate. Cu scopul de a încuraja studenții să le privească critic, comparându-le și contrastându-le ca să le înțeleagă mai bine particularitățile, clasicii istoriei cinemaului sunt uneori puși în oglindă cu filme contemporane pe care le inspiră direct sau indirect. Materialele studiate includ filme de gen – care sunt privite deschis, ca obiecte perfect legitime pentru un studiu serios –, precum și filme de artă canonizate sau recente, supuse la rândul lor unei priviri lucide și unei căutări a șabloanelor și tendințelor în rândul lor. Selecția de lecturi care însoțește vizionările le oferă studenților bazele analizei critice pentru filme din categorii uneori mai puțin familiare, precum filmul-eseu. De-a lungul celor două semestre, predările constante de analize scrise și feedbackul au rolul de a antrena studenții să-și exprime coerent și just opinia în privința filmelor.
Istoria filmului universal (anul I, II, III; curs dedicat tuturor specializărilor)
Cursul își propune împrietenirea studenților cu filmele, cu tendințele, cu mișcările cinematografice și cu școlile de film importante. Pentru a înțelege cu adevărat un film, opera unui artist sau chiar o întreagă tradiție artistică, e important să cunoaștem contextul politic, economic, industrial și cultural în care acestea au apărut și în care s-au manifestat. De aceea, cursul de Istoria filmului universal nu se rezumă la urmărirea cronologică a evoluției stilisticilor cinematografice, ci încearcă să explice și să arate modurile diverse în care arta cinematografică e întotdeauna influențată, din toate punctele de vedere, de epoca în care se naște. Urmând acest curs, să nu vă așteptați, așadar, la o simplă trecere în revistă a cineaștilor și a filmelor importante, ci la o incursiune fascinantă prin istoriile complexe – uneori tandre și misterioase, alteori crude și cât se poate de prozaice – ale transformării unui domeniu al artei definitoriu pentru era noastră.
Anul I – evoluția practicii cinematografice în țările cu o activitate intensă în acest domeniu în perioada de până la finalul celui de-Al Doilea Război Mondial (1890-1945).
Anul al II-lea – evoluția practicii cinematografice în primele decenii ale filmului sonor (1930-1960)
Anul al III-lea – trecerea artei cinematografice la modernism și evoluția ei, în spațiul european și pe celelalte continente în care își extinde influența, până în trecutul nostru recent.
Istoria filmului românesc (anul II, curs dedicat tuturor specializărilor):
Cursul își propune să ofere o cunoaștere de ansamblu asupra etapelor dezvoltării cinematografiei românești, raportată la factorii economici, culturali și politici care au determinat anumite practici artistice. Se încearcă conturarea unei imagini cât mai echilibrate între filmele canonice „de autor” și filme care au avut succes de public, ori sunt reprezentative pentru anumite tendințe manifestate de-a lungul istoriei filmului românesc. Însă dincolo de necesara cunoaștere a principalelor repere din istoria filmului românesc, studenții sunt încurajați să descopere cu ochi proaspeți producția cinematografică autohtonă și să găsească moduri de a se raporta personal la aceasta.
Teoria filmului (anul I, anul II, obligatoriu pentru studenții specializării Comunicare audiovizuală, opțional pentru celelalte specializări)
Cursul propune un periplu riguros prin istoria gândirii despre cinema, privită mereu ca parte din niște istorii mai largi – istoria discursurilor despre arte, istoria discursurilor despre modernitate – și, în același timp, făcută să vorbească în permanență prezentului. Cursul interoghează atât semnificațiile originare, cât și posteritatea unor concepte fundamentale precum „fotogenie”, „cinema pur/impur”, „realism bazinian”, „specificitatea mediului”, „auteurism”, „contracinema” sau „cinema al privirii masculine”. Explorează dezbateri clasice, continuate până în ziua de azi, despre potențialul emancipator al cinematografului și al mass media, în opoziție cu utilizările lor manipulatoare. Revizitează, de pildă, o opoziție clasică precum cea dintre montaj și plan-secvență, arătând cum preferința pentru unul sau celălalt are în spate presupoziții de ordin metafizic sau politic.
Studenții au în fiecare săptămână de citit câte un text (de obicei, un fragment dintr-un autor clasic precum Walter Benjamin, André Bazin, Susan Sontag, Peter Wollen sau David Bordwell, printre mulți alții) și de văzut unul sau două filme alese pentru capacitatea lor de a ilustra textul. Cursul este parte prelegere, parte discuție pe marginea lecturii și a filmelor. La jumătatea fiecărui semestru, studenții dau un examen sub formă de test-grilă – întrebări cu răspunsuri multiple din materia de până atunci. La final de semestru au fie de susținut un examen scris, fie de realizat un eseu audiovizual pe baza bibliografiei și a filmografiei semestriale.
Manipulare în film și TV (curs opțional pentru toate specializările)
Ce înseamnă „manipulare”? Ce înseamnă etica în producția unui obiect audio-vizual? Cum putem produce un obiect audiovizual care să exprime cât mai coerent ideile pe care le avem? Cum căutăm ideile care ne reprezintă? La aceste întrebări ne propunem să răspundem alături de studenții anului I. Două treimi din fiecare semestru sunt rezervate analizei filmelor (atât de ficțiune, cât și de non-ficțiune) la curs (pe baza unei filmografii și bibliografii). Spre sfârșitul semestrului, cursul se concentrează pe discuția exercițiilor audiovizuale realizate de studenți, în echipă, pe baza principiului „de a schimba sensul unor imagini deja existente”.
Jurnalism de film în circuitul festivalier (curs opțional, anul II)
În cele două semestre, cursul aprofundează realitățile recente cu influențe majore asupra criticii de film. Pe de o parte, mutarea criticii în mediul online și posibilitățile deschise de multimedia au dat naștere unei forme audiovizuale – critica videografică – a filmologiei, ale căror particularități și avantaje sunt studiate în primul semestru. Pe de altă parte, circuitul festivalier dirijează, în feluri pe care le expunem și dezbatem la curs, recepția critică a filmelor recent lansate și ideea colectivă de „film de artă bun”. Prin lecturi și discuții pe marginea acestor aspecte ale criticii, studenții își formează o imagine precisă despre starea de fapt în critica de film și direcțiile în care aceasta evoluează în zilele noastre.
